Noi copiii

Mi-am promis să nu mai scriu
Despre ce e mort nu viu
Despre frustrări, eșecuri, speranțe pierdute
Despre alegeri nevrute
Dar uite-mă, cad

Lumina de mult a plecat,
Deși penibil mă zbat
să mă ridic pe picioare.

Văd sute spre mii de părinti iscusiți
Ce-și cresc copiii și nu-s istoviți.
Însă ii văd și mă văd, suntem risipiți. De tot obosiți.
Suntem sau sunt educat în spirit
creștin
Și duhu-mi se zbate cumplit în leșin.

O Tata înțelege cuvinte ce nu le rostesc.
Paƒtrunde cu milă și cu ton regesc.
Arată-mi din nou caƒrarea ce duce spre cer
Poate că păr liniștit, dar inauntru tu știi că zbier.

Ce dulci sfaturi de la paƒrinti am călcat.
Amaru-am gustat sunt iar în pacat.

Ridica-mă!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s